Adonis
Adonis, in Greek mythology, is the demigod of beauty and desire, and is a central figure in various mystery religions. His religion belonged to women: the dying of Adonis was fully developed in the circle of young girls around the poet Sappho from the island of Lesbos, about 600 BC, as revealed in a fragment of Sappho's surviving poetry.
Adonis is one of the most complex figures in classical times. He has had multiple roles, and there has been much scholarship over the centuries concerning his meaning and purpose in Greek religious beliefs. He is an annually-renewed, ever-youthful vegetation god, a life-death-rebirth deity whose nature is tied to the calendar. His name is often applied in modern times to handsome youths, of whom he is the archetype. Adonis is often referred to as the mortal god of Beauty.Adōnis was a borrowing from the Semitic word adon, meaning "lord" Adonis was killed by a wild boar, said to have been sent vicariously by Artemis, jealous of Adonis' hunting skills or in retaliation for Aphrodite instigating the death of Hippolytus, a favorite of the huntress goddess;or by Aphrodite's paramour, Ares, who was jealous of Aphrodite's love for Adonis;or by Apollo, to punish Aphrodite for blinding his son, Erymanthus.[6] Adonis died in Aphrodite's arms, who came to him when she heard his groans. When he died she sprinkled the blood with nectar, from which sprang the short-lived anemone, which takes its name from the wind which so easily makes its petals fall. Magyarul Adónisz, Adonis görög mitológiai alak, a közel-keleti (szíriai és föníciai), meghaló és feltámadó isten görögösített alakja, aki az ősszel meghaló és tavasszal újjászülető természetet testesíti meg (mint Tammúz, Ozirisz és más istenalakok). Neve a sumer Dumuzi akkád változatából, a Tammúz-ból származik, amely viszont a sémi adon (= úr, uram) szó alapja is.Csodálatos szépsége miatt Aphrodité(a föníciai Astarté) beleszeretett a vadász és pásztor Adóniszba, és vele vadászgatott. A történet egyik változata szerint Aphrodité féltékeny kedvese,Arész ezért vadkanná változott, és a libanoni Afka-forrás mellett megölte Adóniszt. Romana Adonis s-a născut din dragostea incestuoasă a Mirrhei pentru tatăl ei, Cyniras.S-a născut în împrejurări dramatice, mama sa fugind până în Arabia de blestemul tatălui ei. Acolo, zeii, înduioșați de situația ei, au metamorfozat-o în arbustul numit mirt. Or, la capătul gestației, arborele s-a întredeschis și nimfele pădurii au adoptat copilul și l-au ascuns în peșterile din vecinătate. Acesta și-a petrecut deci toată tinerețea vânând prin păduri și a ajuns astfel la Fenicia unde l-a întâlnit Afrodita, care s-a îndrăgostit imediat de el; spre disprețul celorlalți zei, ea a părăsit Citera ca să-l urmeze în pădurile de pe munții Liban. Apollo i-a văzut și l-a informat pe Ares. Acesta, gelos, a pornit în urmărirea lor. Artemis, veghind asupra îndrăgostiților, a prevenit-o pe Afrodita care, îngrijorată,a vrut să-l împiedice pe Adonis s-o părăsească pentru a se duce la vînătoare. Dar, pe cînd aceasta dormea, Adonis a plecat și l-a întâlnit în drumul său pe Ares, care, metamorfozat în mistreț, l-a rănit la coapsă. Trezindu-se, Afrodita constată dispariția lui Adonis, pornește în căutarea lui și îl găsește orientându-se după urmele de sânge. Nu îl poate readuce la viață,dar transpune, cel puțin, culorile lui Adonis în deditei, flori proaspete de pădure. Adonis era însă atât de seducător încât, ajungând în Infern, a fost îndrăgit de Persefona. Afrodita i s-a plâns lui Zeus, Adonis ezită în alegerea uneia dintre ele (indecizia Balanței), iar Zeus, foarte plictisit, a pronunțat o sentință de echilibru și conciliere: Adonis urma să petreacă șase luni în Infern și șase luni cu Afrodita pe pămînt, în păduri. Astfel, în Antichitatea greacă toamna se deplângea dispariția lui Adonis și declinul vegetației, apoi se celebra, primăvara, reînvierea lui în momentul trecerii Soarelui în zodia Taurului. |
AfroditaAphrodite is the Greek goddess of love, beauty, pleasure, and procreation. Her Roman equivalent is the goddess Venus.
According to Hesiod's Theogony, she was born when Cronus cut off Uranus's genitals and threw them into the sea, and she arose from the sea foam (aphros). According to Homer's Iliad, she is the daughter of Zeus and Dione. Because of her beauty, other gods feared that their rivalry over her would interrupt the peace among them and lead to war, so Zeus married her to Hephaestus, who, because of his ugliness and deformity, was not seen as a threat. Aphrodite had many lovers—both gods, such as Ares, and men, such as Anchises. She played a role in the Eros and Psyche legend, and later was both Adonis's lover and his surrogate mother. Many lesser beings were said to be children of Aphrodite. Aphrodite had many other names, such as Acidalia, Cytherea and Cerigo, each used by a different local cult of the goddess in Greece. The Greeks recognized all of these names as referring to the single goddess Aphrodite, despite the slight differences in what these local cults believed the goddess demanded of them. The Attic philosophers of the 4th century, however, drew a distinction between a celestial Aphrodite (Aprodite Urania) of transcendent principles, and a separate, "common" Aphrodite who was the goddess of the people (Aphrodite Pandemos). Magyarul Aphrodité a szerelem és a szépség istennője a görög mitológiában. A római mitológiában Venus, az etruszk mitológiában Turan néven tisztelték. Valószínűleg Atargatisz istennő ciprusi változata terjedt el a görögség körében Aphrodité néven. Ezt a vizekkel való kapcsolata (a tengerből emelkedett ki), a tükör mint attribútum, valamint az Istárhoz hasonló termékenység- és szépségvonatkozások mutatják. Romana Potrivit legendei, s-a născut în Cipru. „Stâncile Afroditei” se găsesc pe țărmul sudic al insulei, pe locul unde - potrivit mitologiei grecești - a căzut în apa mării înspumate organul genital al zeului Uranus, amputat de fiul său, Cronos. Aici s-ar fi născut, din valurile mării învolburate, zeița dragostei Afrodita / Venus. Deși zeiță a frumuseții, Afrodita este căsătorită cu zeul șchiop, hidosul Hefaistos, care era și fierarul zeilor. În privința nașterii ei există două variante: prima ar fi că este fiica lui Zeus și a Dionei, cealaltă spune că s-a născut din spuma mării. Cu toate că este căsătorită cu Hefaistos, a fost iubită de zeii Ares, zeul războiului, Dionysos, Hermes și Poseidon , precum și de muritorii de Anchises și Adonis. A avut mai mulți copii: cu zeul Hermes pe Eros, cu Ares pe Anteros și pe Harmonia, cu muritorul Anchises pe Aeneas In legătură cu farmecul și puterea Afroditei circulau numeroase legende: un episod cunoscut este infidelitatea ei față de Hefaistos care, descoperind prin surprindere legătura ei cu Ares, a chemat toți zeii Olimpului drept martori. Un alt episod celebru este judecata lui Paris: Zeus a poruncit ca mărul de aur aruncat de Eris, zeița vrăjbei și revendicat în egală măsură de Hera, Atena și Afrodita, să fie acordat de un muritor, Paris, celei pe care o va socoti el mai frumoasă. Cele trei zeițe s-au înfățișat înaintea lui Paris pe muntele Ida și au început să-și laude farmecele, promițându-i fiecare câte un dar. Cucerit de frumusețea Afroditei și de darul făgăduit de ea - acela de a o lua de soție pe cea mai frumoasă muritoare, pe Elena, fiica regelui Spartei și soția lui Menelau - Paris i-a dat ei mărul. Alegerea Afroditei și răpirea Elenei au constituit originea războiului troian. În cursul acestui război, în care rivalele ei, Hera și Atena, au sprijinit tabăra adversă, Afrodita i-a ajutat în mod constant pe troieni, în special pe Paris și pe Aeneas. Ea a fost rănită în luptă de către grecul Diomede. Dacă nu a putut împiedica moartea lui Paris și distrugerea Troiei, în schimb, salvarea lui Aeneas se datorează Afroditei, care l-a ajutat să ajungă pe țărmurile Italiei. Tot datorită acestui fapt, zeița era socotită, sub numele de Venus, drept divinitate protectoare a Romei. |
google-site-verification: google67cb57cc86898698.html
google67cb57cc86898698.html | |
File Size: | 0 kb |
File Type: | html |